Legislative News in March 2011

Acte normative publicate in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I in cursul lunii Martie 2011.

I. Ordin nr. 1083/2011 din 07/03/2011 pentru aprobarea Procedurii de lucru privind eliberarea carnetelor de munca salariatilor angajatorilor pentru care inspectoratele teritoriale de munca pastrau si completau, respectiv certificau legalitatea înregistrarilor efectuate în carnetele de munca, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 171 din 10/03/2011.

Actul a intrat in vigoare la data de 10 martie 2011, fiind emis de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Procedura detaliaza modalitatea in care carnetele de munca vor fi completate la zi (cu date aferente pâna la 31 decembrie 2010) si predate angajatorilor pe baza de proces verbal de predare-primire.

Carnetele de munca pastrate si completate de catre inspectoratele teritoriale de munca se predau angajatorilor s conform anexei nr. 2, respectiv anexei nr. 3, ale Procedurii, pâna la data de 30 iunie 2011.

Carnetele de munca pastrate si completate de catre inspectoratele teritoriale de munca se predau angajatorilor conform programarii postate pe site-ul acestora si afisate la sediu, iar titularilor/împuternicitilor legali pe baza unei cereri.

II. Ordin nr. 425/2011 din 04/03/2011 privind punerea în aplicare a Instructiunilor pentru modificarea pct. 52 din Instructiunile privind conditiile, termenele si procedura pentru acceptarea si evaluarea angajamentelor, în cazul practicilor anticoncurentiale, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 724/2010, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 186 din 17/03/2011.

Actul a intrat in vigoare la data de 17 martie 2011.

Prin intermediul Instructiunilor se aduc modificari punctului 52 din Instructiunile privind conditiile, termenele si procedura pentru acceptarea si evaluarea angajamentelor, în cazul practicilor anticoncurentiale, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 724/2010, prevazute în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Conform modificarilor aduse punctului 52 din Instructiunile privind conditiile, termenele si procedura pentru acceptarea si evaluarea angajamentelor, în cazul practicilor anticoncurentiale, intreprinderile împotriva carora au fost declansate investigatii aflate în derulare la data intrarii în vigoare a Instructiunilor au la dispozitie un termen de doua luni de la aceasta data pentru a contacta Consiliul Concurentei în scopul verificarii disponibilitatii autoritatii de concurenta de a participa la discutii privind angajamente în respectivele cazuri.

În plus, Consiliul Concurentei va informa, prin orice mijloace de comunicare, inclusiv prin publicarea unui comunicat pe pagina web a institutiei, întreprinderile aflate în investigatie si care nu au initiat o astfel de procedura, cu privire la posibilitatea de a beneficia de prevederile referitoare la asumarea de angajamente, fara ca aceasta informare sa oblige Consiliul Concurentei în ceea ce priveste intrarea efectiva în discutii privind angajamentele.

III. Ordin nr. 5/2011 din 07/03/2011 pentru modificarea si completarea Normelor privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism prin intermediul pietei asigurarilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 24/2008, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 185 din 16/03/2011

Actul a intrat in vigoare la data de 16 martie 2011 fiind emis de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Conform modificarilor introduse, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor exercita activitati de supraveghere si control pentru a se asigura ca entitatile supravegheate aplica si respecta prevederile legale în vigoare referitoare la identificarea, verificarea si înregistrarea clientilor si tranzactiilor, raportarea tranzactiilor suspecte, a tranzactiilor cu numerar si a transferurilor externe, precum si la elaborarea si implementarea unor proceduri pentru respectarea tuturor acestor cerinte si instruirea personalului în acest sens.

În desfasurarea activitatii lor, entitatile supravegheate sunt obligate sa adopte masuri adecvate de prevenire a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism si, în acest scop, pe baza de risc, sa aplice masuri-standard, simplificate sau suplimentare de cunoastere a clientului, care sa permita identificarea, dupa caz, si a beneficiarului real.

Entitatile pot aplica masuri simplificate de cunoastere a clientului în cazul politelor de asigurare generala, daca prima de asigurare este mai mica decât sau egala cu echivalentul în lei al sumei de 2.500 euro.

Entitatile pot aplica masuri simplificate de cunoastere a clientului în cazul politelor de asigurare de viata, daca prima de asigurare sau ratele de plata anuale sunt mai mici decât sau egale cu echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro ori prima unica de asigurare platita este mai mica decât sau egala cu echivalentul în lei al sumei de 2.500 euro.

Daca ratele de prima periodice sau sumele de plata anuale sunt ori urmeaza sa fie majorate în asa fel încât sa depaseasca limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 euro, în echivalent lei, se vor aplica masurile-standard de cunoastere a clientului.

În cazul activitatilor de asigurari de viata, verificarea identitatii beneficiarului unei polite de asigurare de viata se va face ori de câte ori acesta este schimbat pe durata de derulare a contractului de asigurare.

Entitatile care aplica masuri simplificate de cunoastere a clientului trebuie sa obtina informatii suficiente despre clienti si sa monitorizeze permanent activitatea acestora pentru a stabili ca acestia se încadreaza în categoria pentru care s-au aplicat masuri simplificate de cunoastere a clientului.

Aplicarea masurilor suplimentare de cunoastere a clientului este obligatorie cel putin în urmatoarele situatii:

a) în cazul persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operatiunilor, situatie în care entitatile vor aplica una sau mai multe dintre urmatoarele masuri, fara ca aceasta enumerare sa fie limitativa:

1. solicita documente si informatii suplimentare pentru a stabili identitatea clientului si a beneficiarului real;

2. întreprind masuri suplimentare pentru verificarea ori certificarea documentelor furnizate sau vor solicita o certificare din partea unei institutii de credit ori financiare supuse unor cerinte de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii actelor de terorism;

3. solicita ca prima operatiune sa se realizeze prin intermediul unui cont deschis în numele clientului la o institutie de credit supusa unor cerinte de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului;

b) în cazul tranzactiilor ocazionale sau al relatiilor de afaceri cu persoanele expuse politic, care sunt rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori într-un stat tert, situatie în care entitatile trebuie:

1. sa dispuna de reguli si proceduri pe baza de risc care sa permita identificarea clientilor/beneficiarilor reali care se încadreaza în aceasta categorie;

2. sa obtina aprobarea în scris a conducerii executive a entitatii înaintea stabilirii unei relatii de afaceri cu un client din aceasta categorie. În cazul în care un client a fost acceptat, iar ulterior a fost identificat ca facând parte din aceasta categorie de clienti, este, de asemenea, obligatorie aprobarea scrisa a conducerii entitatii pentru continuarea relatiilor de afaceri cu clientul respectiv;

3. sa adopte masuri corespunzatoare pentru a stabili sursa veniturilor si sursa fondurilor implicate în relatia de afaceri sau în tranzactia ocazionala;

4. sa monitorizeze si sa supravegheze în permanenta modul de derulare a relatiei de afaceri cu persoanele din aceasta categorie."

Entitatile care constata ca o operatiune sau mai multe operatiuni care au fost efectuate în numele unui client prezinta indicii de anomalie pentru activitatea acestui client ori pentru tipul operatiunii în cauza vor sesiza Oficiul si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor daca exista suspiciuni ca abaterile de la normalitate au ca scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism.

Entitatile pot lua drept indicii de anomalie pentru activitatea de asigurare unul sau mai multe dintre urmatoarele cazuri, fara a se limita la acestea:

a) cumpararea de polite de asigurare de viata care necesita plata unor prime mari si care par a fi contradictorii cu profilul economic al clientului sau cu capacitatea sa de a obtine venituri;

b) plata frecventa a unor prime în numerar ori în valuta pentru sume mari care par a fi contradictorii cu capacitatile financiare ale clientului sau cu activitatea sa;

c) plati frecvente de prime în numerar efectuate prin sume fractionate, care prin cumul ar depasi valorile minime prevazute in Norme;

d) numirea unor beneficiari pentru politele de asigurare de viata, astfel încât sumele prevazute a fi platite fiecaruia dintre ei si stabilite în baza contractului de asigurare, ca fractiuni din suma totala, sa depaseasca prin cumul valorile minime prevazute la art. art. 12 alin. (1) din Norme, în cazul în care relatia dintre asigurat si beneficiar nu justifica acest lucru;

e) semnarea unor polite de asigurare cu plata primelor folosind cecuri emise de terte parti, în special în situatia în care nu exista vreo legatura aparenta între terti si client;

f) semnarea de catre acelasi contractant a unor polite de asigurare de viata de acelasi tip care au beneficiari diferiti;

g) schimbarea beneficiarului politei de asigurare în favoarea unor terte parti care nu apartin familiei asiguratului sau care nu au nicio legatura cu acesta, într-o maniera justificata;

h) clientul refuza ori este retinut în furnizarea de informatii necesare pentru încheierea contractului de asigurare sau da informatii nereale;

i) clientul persoana juridica prezinta declaratii financiare care nu sunt întocmite de catre un contabil;

j) clientul prezinta documente de proprietate a bunului ce urmeaza a fi asigurat care nu sunt conforme cu realitatea sau care prezinta urme de fals;

k) clientul refuza sa îi permita reprezentantului entitatii sa se convinga de existenta bunului care face obiectul contractului de asigurare;

l) clientul evita contactele directe cu angajatii sau colaboratorii entitatii, prin emiterea frecventa de mandate ori împuterniciri, într-o maniera nejustificata;

m) clientul evita în mod repetat contactele directe cu entitatea, comunicarile având loc prin fax sau prin alte mijloace;

n) deschiderea de catre client a unui numar mare de conturi la mai multe sucursale ale unei/unor institutii de credit si efectuarea de transferuri repetate ale unor sume semnificative de bani cu care urmeaza a fi achitate primele de asigurare;

o) achitarea primelor de asigurare folosind conturile unei societati comerciale care indica o activitate redusa si care nu ar justifica încheierea unor contracte de asigurare pentru sume semnificative;

p) solicitarea ca prima operatiune sa se realizeze prin intermediul unui cont deschis în numele clientului la o institutie de credit care nu este supusa unor cerinte echivalente privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului.

Entitatile vor acorda atentie sporita tranzactiilor si produselor care, prin natura lor, pot favoriza anonimatul sau care permit interactiunea cu clientul în absenta acestuia si pot avea legatura cu spalarea banilor ori cu finantarea terorismului.

Entitatile au obligatia sa monitorizeze toate operatiunile efectuate de clientii lor, acordând prioritate categoriei de clienti cu risc ridicat.

În momentul în care se decide cu privire la clientii inclusi în categoria clientilor cu risc ridicat, trebuie avute în vedere urmatoarele informatii:

a) tipul de client - persoana fizica/juridica sau entitate fara personalitate juridica;

b) tara de origine;

c) functia publica sau functia importanta detinuta;

d) tipul de activitate desfasurata de catre client;

e) sursa fondurilor clientului;

f) alti indicatori de risc.

Entitatile trebuie sa acorde o atentie sporita relatiilor de afaceri si tranzactiilor cu persoane din jurisdictii care nu beneficiaza de sisteme adecvate de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism.

Entitatile vor acorda o atentie deosebita tuturor tranzactiilor complexe, neobisnuit de mari sau care nu se circumscriu tipologiei obisnuite, inclusiv operatiunilor care nu par sa aiba un sens economic, comercial ori legal. Circumstantele si scopul unor asemenea tranzactii trebuie sa fie examinate cât mai curând posibil de catre entitate, inclusiv pe baza unor documente suplimentare, solicitate clientului pentru justificarea tranzactiei.

 

Entitatile sunt obligate sa îsi revizuiasca procedurile si/sau normele interne emise privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, în termen de 60 de zile de la data la care intervine o modificare a legislatiei specifice, precum si în functie de identificarea unor noi riscuri.

 

IV. Lege nr. 40/2011 din 31/03/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 225 din 31/03/2011

Actul va intra in vigoare la data de 30 aprilie 2011

Principalele modificari ale Codului Muncii introduse prin Legea nr 40/2011 sunt urmatoarele:

· revizuirea perioadelor de proba instituite pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

· eliminarea interdictiei privind angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.

· Perioada in care se pot face angajari succesive de proba a mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni.

· instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.

· modificarea conditiilor in care se poate dispune delegarea salariatului. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni.

· modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective. Principalele criterii care vor fi avute in vedere in procedura concedierilor colective vor fi cele de performanta si de indeplinire a obiectivelor si, in subsidiar, pentru departajare, vor fi avute in vedere criteriile de natura sociala. Criteriile referitoare la evaluarea performantelor profesionale vor avea prevalenta.

· modificarea termenului de preaviz. Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

· modificarea prevederilor care reglementeaza contractul individual de munca pe perioada determinata. Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni.

· modificarea prevederilor privind agentul de munca temporara, in sensul eliminarii restrictiilor prevazute de art. 88 Codul Muncii, reprezinta o consecinta a aplicarii art. 4 din Directiva 2008/104/CE privind munca prin agent de munca temporara, potrivit caruia statele membre trebuie sa revizuiasca orice restrictie sau interdictie privind utilizarea muncii temporare. „Munca prin agent de munca temporara” este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia Utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. „Salariatul temporar” este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui Utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

· modificarea prevederilor referitoare la timpul de lucru , in conformitate cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii contractului individual de munca.

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia.In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. In perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.

In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

· angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.

· salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 194 alin.(1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada stabilita prin act aditional.

· introducerea de noi sanctiuni contraventionale.

· Primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata.

· De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda penala fapta persoanei, care in mod repetat stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege.

· Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca.